Cine nu dă atenție tranzacțiilor eșuate cu cardul, fie că se întâmplă la ATM, fie la POS sau online, riscă să descopere că plătește de două ori același produs sau serviciu.
Mergi la magazin, ajungi cu căruciorul plin la casă și vrei să plătești cu cardul, dar te trezești că POS-ul refuză să proceseze tranzacția. Dacă nu ai cash, ești pus într-o situație cel puțin enervantă. Te duci la ATM, dar, dintr-un motiv sau altul, deși știi sigur că ai bani în cont, mașinăria refuză să ți-i elibereze. Ori vrei să cumperi ceva sau să faci o rezervare pe internet, dar în locul mesajului de confirmare primești unul de eroare.
Câți dintre noi verificăm, după astfel de incidente, ce s-a întâmplat în contul nostru? Ar trebui să o facem de fiecare dată, căci, nu de puține ori, tranzacțiile aparent neconcretizate se soldează, de fapt, cu retragerea sumei respective.
Reprezentanții sistemului bancar îi sfătuiesc pe cei cărora li se refuză plățile sau retragerile de la ATM să se adreseze imediat băncii emitente a cardului, indiferent dacă terminalul (ATM-ul, POS-ul, magazinul virtual) la care a încercat operaţiunea aparţine sau nu băncii lui.
Dacă banca nu este sesizată, lucrurile se schimbă. Clienţii au la dispoziţie un termen rezonabil, de maximum 120 de zile de la data decontării plăţii, pentru a sesiza banca privind tranzacţia nereuşită cu cardul. Imediat ce are loc respectiva sesizare, banca poate verifica dacă operaţiunea a fost sau nu finalizată. Mai pe scurt, dacă tranzacția nerealizată a fost, de fapt, concretizată, dar clientul nu și-a dat seama, banii sunt pierduți.
O altă problemă este că, și în cazul cererilor de refuz de plată, trece mult timp până la deblocarea sumelor. Doar că, se pare, procesul de admitere a faptului că tranzacția a fost falsă decurge greu. Sumele pierdute fără ca posesorii de card să-și dea seama nu le știe, desigur, nimeni.
Cei cărora li se refuză plățile sau retragerile la ATM trebuie să se adreseze imediat băncii emitente a cardului, indiferent dacă terminalul aparține acesteia sau nu.
Capital
]]>]]>Ordonanta de urgenta nu se aplica urmatoarelor contracte:
1. Contracte de inchiriere sau de leasing, in cazul in care obligatia de cumparare sau optiunea de cumparare a obiectului contractului nu este stabilita nici prin respectivul contract, nici prin alt contract separat;
2. Contracte de credit sub forma "descoperitului de cont", pe baza carora creditul trebuie rambursat in termen de o luna.In cazul contractelor de credit sub forma "descoperit de cont", potrivit carora creditul trebuie rambursat la cerere sau intr-o perioada de maximum 3 luni, se aplica numai anumite articole din Ordonanta 50, care se refera la publicitate, la informarea clientilor etc.
Astfel, informatiile standard trebuie sa cuprinda rata dobanzii aferente creditului, fixa si/sau variabila, impreuna cu informatii privind orice costuri incluse in costul total al creditului pentru consumator; valoarea totala a creditului; dobanda anuala efectiva. Acestea trebuie furnizate cu suficient timp, dar nu mai putin de 15 zile, inainte ca un consumator sa incheie un contract de credit sau sa accepte o oferta.
Ca si in cazul altui credit, clientul are dreptul sa fie informat cu privire la valoarea totala a creditului, rata dobanzii, formula de calcul al dobanzii, costurile pe care le presupune creditul si in ce conditii pot fi ele modificate, DAE (dobanda anuala efectiva), dobanda in cazul ratelor intarziate si orice penalitati. Toate aceste prevederi se aplica, atentie, si creditelor de tip overdraft care trebuie rambursate in termen de o luna.
Formula de calcul al dobanzii este cea valabila si in cazul celorlalte credite de consum: daca dobanda e fixa, atunci nu sunt probleme. Dar daca ea este variabila, atunci va fi calculata in functie de indicele public de referinta EURIBOR/ROBOR/LIBOR plus o marja stabilita de banca, fixa pe toata perioada creditului, iar formula va fi indicata in contract.
Mai departe, se interzic introducerea si majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor sau ale oricaror altor costuri aferente contractului. Pot fi introduse taxe pentru servicii suplimentare solicitate in mod expres de clienti. De asemenea, se interzice perceperea unui comision de depunere numerar pentru plata ratelor la credit si se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit. Costurile aferente contului curent nu intra sub incidenta prevederilor de mai sus.
Si pentru descoperitul de cont exista numai cateva tipuri de comisioane: de analiza a dosarului, de administrare a creditului sau a contului curent si un comision unic pentru serviciile prestate la cererea clientilor.
Cat despre dobanda penalizatoare, aceasta se aplica la creditul restant si nu poate depasi cu mai mult de 2% rata dobanzii aplicate atunci cand creditul nu inregistreaza restante, in caz de somaj, reducerea cu cel putin 15% a salariului, divort, concediu de boala prelungit, deces.
In cazul in care clientul se afla in imposibilitatea de a accepta majorarea dobanzii, atunci creditorul nu are dreptul sa denunte unilateral sau sa rezilieze contractul fara o propunere, transmisa in scris, de reesalonare sau refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale consumatorului, in masura in care o asemenea reesalonare sau refinantare este posibila potrivit reglementarilor interne ale creditorului.
Nesemnarea actelor aditionale de modificare a contractelor de credit, conform cu Ordonanta 50, se considera acceptare tacita, iar documentele nu vor contine alte prevederi decat cele impuse prin lege. Clauzele ce nu respecta legea sunt nule de drept.
Orice notificare cu privire la modificarea continutului clauzelor contractuale referitoare la costuri va fi transmisa consumatorilor cu cel putin 30 de zile inainte de aplicarea acestora, semnata, datata si cu numar de inregistrare. Clientii au la dispozitie un termen de 15 zile de la primirea notificarii pentru a comunica optiunea de acceptare sau de neacceptare a noilor conditii.
Neprimirea unui raspuns din partea consumatorului in termenul mentionat anterior nu este considerata acceptare tacita si contractul ramane neschimbat. Iar in cazul in care consumatorul nu accepta noile conditii, creditorul nu are dreptul de a penaliza consumatorul sau de a declara creditul scadent.