<?xml version="1.0" encoding="utf-8"?>
<rss version="2.0">
	<channel>
		<title><![CDATA[Forum ReFinantare]]></title>
		<link>http://www.refinantare.com/forum/</link>
		<description><![CDATA[The most recent topics at Forum ReFinantare.]]></description>
		<lastBuildDate>Fri, 06 Mar 2009 11:28:20 +0000</lastBuildDate>
		<generator>PunBB</generator>
		<item>
			<title><![CDATA[Programul Rabla 2009]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/16/programul-rabla-2009/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[Cateva informatii despre desfasurarea programului: [url=http://www.finantare-proiecte.ro/blogul/2009/03/start-programul-rabla-2009/]Programul Rabla 2009[/url].]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (HoldaRomania)]]></author>
			<pubDate>Fri, 06 Mar 2009 11:28:20 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/16/programul-rabla-2009/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Stiri contabile si fiscale]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/15/stiri-contabile-si-fiscale/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[url]http://www.contacafe.ro/[/url] - va asteptam.]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (contabil)]]></author>
			<pubDate>Wed, 04 Mar 2009 10:02:12 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/15/stiri-contabile-si-fiscale/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cine nu plateste ratele creditului ipotecar pierde mai mult decat casa]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/14/cine-nu-plateste-ratele-creditului-ipotecar-pierde-mai-mult-decat-casa/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Leul în continuă depreciere, creşterea dobânzilor şi, nu în ultimul rând, perspectiva creşterii şomajului aduc în actualitate posibilitatea unei explozii a numărului de executări silite ale garanţiilor bancare. Deşi instituţiile de credit fac totul posibil pentru a evita această situaţie, fiind ele însele păgubite, o creştere se resimte deja şi probabil că va continua şi în 2009. Pentru clientul rău-platnic, intrarea în procedura de executare silită nu înseamnă neapărat doar pierderea locuinţei sau a terenului folosit pe post de garanţie. Conform normelor în vigoare, pot apărea situaţii, mai ales în actualele condiţii, când banca nu îşi recuperează creanţa prin vânzarea ipotecii, fiind îndreptăţită să continue procedura de executare silită cu alte bunuri ale rău-platnicului.
 
În fapt există trei ipostaze în care se poate afla clientul, după cum ne explică reprezentanţii unei bănci de top din România. „Dacă suma obţinută prin vânzarea garanţiei (apartamentul, casa sau terenul - n.red.) în cadrul procedurii de executare silită este mai mare decât creanţa băncii pentru care aceasta a demarat acţiunea de executare (adică suma neplătită din credit - n.red.), diferenţa rămasă se va distribui de către executorul judecătoresc/bancar către ceilalţi creditori înscrişi în procedură sau către debitor (omul care n-a plătit - n.red.) prin consemnarea acestei sume la dispoziţia acestuia“, spun specialiştii bancari. Aceasta este situaţia fericită, când preţul de vânzare al garanţiei este mai mare decât suma datorată şi clientul primeşte înapoi diferenţa. Acest caz este însă mai greu de întâlnit, în condiţiile în care preţurile practicate pe piaţa imobiliară scad de la o zi la alta.
 
A doua situaţie, cea nefericită: „Dacă suma obţinută este mai mică decât creanţa băncii, suma rezultată se va distribui către creditorul deţinător de ipotecă/gaj cu reţinerea prioritară a cheltuielilor de executare silită. În această situaţie, vom avea un creditor garantat, dar care nu este îndestulat 100%. Acesta are dreptul de a continua procedurile de executare silită ca şi creditor negarantat putând să urmărească orice bun aflat în patrimoniul debitorului. În această situaţie, evident că debitorul nu va mai primi nici o sumă din vânzarea bunului adus în garanţie atât timp cât creanţa nu este stinsă (datoria nu este plătită - n.red.).
 
Cu atât mai mult, acesta va fi urmărit în continuare pentru diferenţă“. Cu alte cuvinte, preţul de vânzare este mai mic decât garanţia valorificată, adică preţul luat pe casă, iar banca trebuie să-şi recupereze diferenţa. O va face prin executarea altor bunuri ale datornicului şi, atenţie, nu prin perceperea unei sume de bani acestuia. Chiar dacă rău-platnicul dispune de o sumă suficientă pentru a acoperi diferenţa dintre creanţă şi preţul de vânzare, banca va trece la executarea altor bunuri ale debitorului conform procedurii. În cazul în care datornicul nu are ce să i se execute ca să se acopere diferenţa, banca îl lasă în pace şi este obligată să-şi asume pierderea.
 
Mai există o situaţie, când imobilul adus în garanţie şi supus vânzării silite este adjudecat direct de către bancă, în contul creanţei pentru motivul că există riscul ca regulile licitaţiei publice să fie folosite de către participanţi în scopul adjudecării sub preţul de pornire. Aceasta este o situaţie mai rar întâlnită când banca în sine cumpără proprietatea scoasă la vânzare. Creanţa pentru care banca declanşează executarea silită este compusă din principal neachitat (suma împrumutată), dobânda aferentă creditului neachitat calculată până la data declanşării procedurii de executare şi penalităţi de întârziere conform clauzelor contractului de credit, calculate după data scadenţei pentru sumele neachitate.
 
În aceste condiţii, declanşarea procedurii de executare silită în anul 2009 asupra unui client care a luat un credit în ultimii trei ani înseamnă aproape sigur şi pierderea unei alte proprietăţi, pentru că preţul pe care îl va obţine banca pe ipotecă nu are cum să fie mai mare nici măcar decât principalul, fără a mai adăuga dobânda şi penalizările.
 
De exemplu, o garsonieră costa la jumătatea anului 2007 aproximativ 60.000 de euro. În cei nici doi care au trecut, clientul nu va fi achitat decât dobânzi, principalul rămânând intact. Cu alte cuvinte, el va avea de plată cel puţin 60.000 de euro în acest moment. Or, o garsonieră nu costă acum mai mult de 40.000 de euro, fapt care va îndreptăţi banca să recupereze diferenţa prin executarea unui alt bun al clientului, fie el imobiliar sau de altă natură.
 
Pentru exemplificare, ar trebui să mai execute încă o garsonieră pentru a-şi recupera paguba. Clientul nu poate veni cu bani de acasă pentru a acoperi diferenţa, dar va primi o sumă de bani, dacă executarea celei de-a doua proprietăţi conduce la depăşirea sumei datorate.
 
Explodează restanţele
La finele lui 2008, clienţii băncilor din România acumulau restanţe de aproximativ 719 milioane de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Comparativ cu decembrie 2007, suma totală a restanţelor a crescut de peste 2,6 ori, în timp ce ponderea lor în totalul creditării s-a dublat. Pe de altă parte, potrivit unor companii specializate în recuperarea debitelor, numărul de executări silite ale proprietăţilor va creşte, de la circa 3.000, în 2008, la 5.000-6.000, în 2009.[/quote]
Din Cotidianul]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Fri, 20 Feb 2009 07:44:17 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/14/cine-nu-plateste-ratele-creditului-ipotecar-pierde-mai-mult-decat-casa/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Criza falimentează 40% dintre IMM-uri]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/12/criza-falimenteaza-40-dintre-immuri/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Ministrul pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Comerţ şi Mediu de Afaceri, Constantin Niţă, a declarat, ieri, la Alba Iulia, că aproape 40% dintre IMM-uri vor avea probleme în acest an şi ar putea da faliment din cauza crizei economice. „N-aş vrea să fiu pesimist, dar va fi un an foarte greu şi vor fi multe IMM-uri care vor da faliment. Reducerea cererii, şi interne şi externe, lipsa de lichidităţi pe piaţă, lipsa de condiţii de creditare vor crea probleme tuturor IMM-urilor“, a spus Niţă.[/quote]
Din Curentul.]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 09:01:50 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/12/criza-falimenteaza-40-dintre-immuri/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Speculatorii bancilor nu isi pot tine mainile acasa]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/11/speculatorii-bancilor-nu-isi-pot-tine-mainile-acasa/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote][i]Cursul euro a depăşit ieri pe interbancar 4,3 lei. Banca Naţională spune că nu este un nivel fundamentat şi că e rezultatul speculaţiilor.[/i]

Nivelul actual al cursului de schimb nu este în conformitate cu indicatorii fundamentali ai economiei, aşa cum nu era nici în 2007, a declarat joi economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

„Un curs de 4,3 lei pentru un euro nu este susţinut de fundamentele economice. Nivelul scăzut la care ajunsese cursul în vara lui 2007 nu putea fi nici el susţinut, însă corecţia ulterioară a fost şi din cauza contextului internaţional, dar şi a fundamentelor economice“, a declarat Lazea.

De la începutul acestui an, leul s-a depreciat cu 7,21% în faţa euro, luând în consideraţie nivelul cursului de schimb din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,9852 lei/euro. Reacţia oficialului BNR a fost stârnită de depăşirea, în cadrul şedinţei interbancare de ieri, a pragului psihologic de 4,3 lei pentru un euro. Banca centrală a fost nevoită să calculeze o rată de referinţă de 4,2942 lei/euro, în creştere cu 2,13 bani faţă de nivelul consemnat în ziua anterioară, după ce, în prima parte a zilei, cotaţiile din piaţa interbancară au urcat la un maxim de 4,31 lei/euro.

Lazea a menţionat, printre factorii care au dus la deprecierea leului, creşterea aversiunii la risc a investitorilor în contextul crizei financiare internaţionale, creşterile salariale peste câştigul de productivitate şi adâncirea dezechilibrelor interne din România. Însă evoluţia din ultima vreme a cursului este pusă de oficialul BNR pe seama speculatorilor bancari. „Dacă leul va continua să se deprecieze de la nivelul actual, atunci unele bănci, şi nu vreau să menţionez care, vor trebui să se recapitalizeze. (...) În principiu, băncile sunt împotriva deprecierii leului, dar alte persoane din aceleaşi instituţii sunt antrenate să facă câştiguri din jocuri pe calculator şi pur şi simplu nu îşi pot ţine mâinile acasă. (...) Aceste persoane au învăţat o lecţie şi o aplică indiferent de circumstanţe“, a spus Lazea.

UniCredit Group a estimat ieri că leul ar putea încheia anul la 4,50 de unităţi la un euro, iar cursul mediu de schimb din 2009 ar putea fi tot de 4,50 lei/euro. Atingerea unui astfel de curs mediu presupune ca leul să se deprecieze peste nivelul de 4,5 unităţi/euro, pentru că, de la începutul lunii ianuarie şi până în prezent, cursul a oscilat între 4 şi 4,30 lei/euro. Guvernul şi-a proiectatbugetul de stat pe 2009 la un curs mediu de 4 lei/euro, în timp ce pentru 2010 ia în calcul un curs mediu de 4,09 lei/euro.[/quote]
Din Cotidianul.]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 09:00:30 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/11/speculatorii-bancilor-nu-isi-pot-tine-mainile-acasa/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Jaf la banca parlamentarilor europeni]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/10/jaf-la-banca-parlamentarilor-europeni/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote][b]O filială ING din clădirea Parlamentului European de la Bruxelles a fost jefuită ieri după-amiază, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei bancare. Deocamdată nu se ştie exact suma pe care hoţii au reuşit să o fure.[/b]

“Cineva a intrat şi a arătat o armă”, a declarat un purtător de cuvânt al PE, Jaume Duch, citat de AFP. “Nu se ştie încă dacă era o armă adevărată sau falsă, dar a fost de ajuns pentru a speria personalul, care i-a dat banii din casă”, a explicat Dutch.

Personalul băncii a reuşit să alerteze serviciul de securitate abia după ce hoţul a plecat. Principalul aliat al autorităţilor în tentativa de a-l captura pe hoţ a devenit sistemul de supraveghere video.

[b]Filtrul de securitate, ineficient[/b]

Întrebarea care stătea aseară pe buzele tuturor este cum a reuşit hoţul să introducă o armă în clădire, ţinând cont că oricine intră în instituţie trece printr-un filtru de securitate, asemănător celui de la aeroport.

“Dacă era o armă adevărată, va trebui să ne punem nişte întrebări”, admite Duch.

Jaful de ieri vine la doar o zi după ce Comisia Europeană îşi avertizase serviciile de securitate că au crescut activităţile de spionaj ale diferitelor grupuri de presiune sau chiar ale jurnaliştilor.

Oficialii Comisiei susţineau chiar că spionii ar putea fi întruchipaţi de “blonde cu picioare lungi”. [/quote]
Din Adevarul.]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Fri, 13 Feb 2009 08:57:59 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/10/jaf-la-banca-parlamentarilor-europeni/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Profit de peste un miliard de euro in sistemul bancar]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/9/profit-de-peste-un-miliard-de-euro-in-sistemul-bancar/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Profitul net al bancilor a depasit in 2008 pragul de un miliard de euro, ajungand la nivelul record de peste 1,27 mld. euro in urma unei cresteri de circa 67% fata de 2007, conform datelor raportate la BNR.
2008 apare astfel drept cel mai bun an pentru industria bancara de dupa 1990, castigurile realizate in prima jumatate a anului reusind sa acopere declinul afacerilor inceput in toamna din cauza contaminarii cu efectele crizei internationale.
"Sectorul bancar este oglinda economiei, asa ca dinamica sa a reflectat exact boom-ul economic, pe care l-a si alimentat. 2009 va fi insa mult mai dificil pentru banci pentru ca pe cat de severa va fi ajustarea economiei, cu atat mai drastic vor fi afectate rezultatele din sectorul financiar", comenteaza Radu Craciun, director de investitii la Interamerican Pensii.
Profitul a ramas insa concentrat la nivelul bancilor mari, o sursa importanta de castig fiind vanzarile de active din sectorul asigurarilor, dar si trezoreriile au contribuit din plin pe seama oportunitatilor oferite de volatilitatea cursului de schimb.
"M-as astepta ca diviziile de piete financiare sa fi avut o contributie substantiala la profituri, compensand scaderile de venituri inregistrate pe tranzactii comerciale", spune Craciun.
BCR, BRD, CEC si Banca Transilvania au incasat anul trecut cate 62 de milioane de euro net din vanzarea participatiilor la Asiban, BCR a mai castigat 244 mil. euro din vanzarea BCR Asigurari si a pachetului majoritar la BCR Asigurari de Viata, in timp ce Banca Transilvania a obtinut inca 90 mil. euro din tranzactia de vanzare a BT Asigurari.
Bancile amintite au gasit in 2008 o ultima fereastra de oportunitate pentru a ceda in schimbul unor preturi substantiale afacerile cu asigurari, inainte ca piata fuziunilor si achizitiilor sa inghete ca urmare a crizei. Dincolo de profitul realizat pe seama tranzactiilor respective, numeroase banci au raportat la jumatatea anului cresteri solide ale castigurilor realizate datorita dinamicii inca rapide a creditarii, cererea puternica permitand majorarea marjelor de dobanda.
De asemenea, multi jucatori au continuat sa reduca presiunea costurilor, ajustand raportul cost/venit din ce in ce mai mult sub pragul de 50%.
In aceste conditii, piata romaneasca a fost o sursa importanta de profit pentru grupurile straine care controleaza banci locale. Radu Craciun nu se asteapta insa la un apetit prea mare al actionarilor de a transforma in dividende profiturile din Romania in conditiile de criza date.
"Bancile locale vor avea nevoie de capital pentru provizioanele substantiale pe care va trebui sa le constituie si m-as mira sa vad o repatriere masiva a dividendelor."
Numai BCR si BRD, care conduc detasat in clasamentul cotelor de piata la credite si depozite, au cumulat la noua luni un profit net de 626 de milioane de euro.
Trimestrul al treilea a adus insa primele semne de incetinire a afacerilor la nivelul intregii piete, pentru ca ultimele trei luni sa consemneze declinul abrupt al creditarii, in paralel cu deteriorarea portofoliilor de credite sub impactul majorarilor succesive ale dobanzilor si al deprecierii accelerate a leului.
Asa se face ca bancile au inceput sa constituie provizioane din ce in ce mai mari, care au ajuns sa insumeze echivalentul a 1,9 miliarde de euro la sfarsitul anului, adica dublu fata de nivelul din 2007.
Acestea au muscat puternic din profiturile pe trimestrul IV, unele banci constituind provizioane speciale in avans de teama cresterii ratei default-urilor in 2009.[/quote]
Din Ziarul Financiar]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Wed, 11 Feb 2009 07:50:14 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/9/profit-de-peste-un-miliard-de-euro-in-sistemul-bancar/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Criza economica a fost declansata de un american in 2003]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/8/criza-economica-a-fost-declansata-de-un-american-in-2003/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Unele boli transmisibile pot fi urmărite în sens invers până la cel care a declanşat-o, sau la ''pacientul zero'', după cum este cunoscut în lumea medicală. Unul dintre cei mai cunoscuţi ''pacienţi zero'' este Mary Mallon, despre care se presupune că a declanşat epidemia de febră tifoidă în suburbiile din New York, între 1901 şi 1906.

Economiştii cred că există un astfel de ''pacient zero'' şi în cazul crizei economice. Astfel, potrivit specialiştilor, recesiunea economică a pornit de la o singură persoană, care a declanşat întregul lanţ de evenimente care a dus la cea mai gravă criză economică de la Marea Depresiune din 1929, şi la concedierea a peste 50 milioane de oameni în întreaga lume (potrivit cifrelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii).

''Pacientul zero'' a cumpărat o casă în Stockton, California, în 2003 după ce a contractat un credit ipotecar la o rată peste nivelul pieţii. Rata mai mare i-a fost impusă tocmai din cauza trecutului său, deloc curat, pe piaţa creditelor. După 39 de luni, odată cu creşterea ipotecii, el nu a mai reuşit să achite ratele.

Cei mai mulţi economişti susţin că prăbuşirea pieţei creditelor, care a declanşat criza economică, a fost cauzată de reducerile masive de preţuri în sectorul imobiliar şi de devalorizarea creditelor cu rate peste cele ale pieţii, susţinând astfel portretului robot al ''pacientului zero''.

Potrivit specialiştilor, cel care a declanşat criza economică era client Countrywide. În urmă cu cinci ani a luat un credit ipotecar de 250.000 de dolari, fără a achita nici un avans. Valoarea proprietăţilor din Stockton, California, unde şi-a cumpărat casa, crescuse cu 10% pe an, în ultimii patru ani. Clientul nu prezenta un risc foarte mare pentru creditor, nu datorită veniturilor sale, ci tocmai datorită valorii bunului achiziţionat, evaluat la o creştere de 100% până la sfârşitul acestui deceniu. La două luni de la recalcularea ipotecii, el şi-a pierdut însă locul de muncă, iar 90 de zile mai târziu era în incapacitate de plată.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Wed, 04 Feb 2009 11:40:33 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/8/criza-economica-a-fost-declansata-de-un-american-in-2003/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Cursul leu-euro continua sa ne enerveze]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/7/cursul-leueuro-continua-sa-ne-enerveze/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Importatorii au facut sa creasca brusc cererea de valuta. Pe de alta parte, au avut loc puternice presiuni speculative asupra monedei nationale. Leul a fost impins in jos, in timp ce monedei unice europene i s-a deschis un culoar liber la urcare. Astfel "stimulat", euro a sarit peste patru praguri psihologice in numai 22 de zile bancare: 4,0296, 4,1385, 4,2127, 4,3025. Aceasta evolutie a avut doua varfuri explozive: primul la 9 ianuarie, cand a fost depasit pragul de 4,2 lei pentru un euro, al doilea la 20 ianuarie, cand a fost depasit pragul de 4,3 lei pentru un euro. Ambele varfuri, care ne-au enervat pe toti, au fost urmate de miscari ceva mai calme ale cursurilor valutare. Aceasta inseamna ca nici excesul de cerere, nici speculatiile n-au reusit sa obtina efecte cu bataie lunga. Si nici n-au avut capacitatea de a-si mentine dominatia pe piata.
Piata valutara, in 2009, nu seamana deloc cu tablourile din 2007 si din 2008. Mai intai, a inceput un fel de sah valutar, multi jucatori incercand deschideri tari, spre a-si surprinde adversarii si a obtine pozitii avantajoase. Mai este si sperietoarea ca leul se va deprecia drastic, fapt ce a impins la acumulari de valuta. A mai intervenit si cererea sporita de valuta din partea importatorilor de resurse energetice. La care se adauga faptul ca, in mai toate balurile de pe pietele valutare vecine, euro a luat conducerea dansului. In aceste conditii, rata de schimb a facut un salt peste pragul de 4,3 lei. Inca un prag psihologic fusese depasit. La 22 ianuarie, saltul euro a fost si mai impetuos: pana la 4,3127. La cauzele deja amintite se mai adaugase una: stirile rele privind veniturile bugetare.
Apoi, caderea leului s-a oprit. Efectul pendulului a functionat si euro a inceput sa piarda puncte. Multe preziceri mizeaza insa pe o cadere dramatica a leului in viitor. Razboi psihologic? Neintelegere a mersului pietei valutare?
Cert este ca numarul celor care sufera cand se redreseaza leul nu-i tocmai mic. In primul rand, sufera cei care au acumulat valuta, indeosebi euro. Ei viseaza o destabilizare a leului, care le-ar aduce mari castiguri. Sufera, apoi, cei care in afacerile din export, incetinite din cauza crizei, nu mizeaza pe competitivitatea marfurilor, ci pe curs. Ei asteapta un euro in urcare (si, deci, un leu mai ieftin) ca sa castige din acest joc.
Fireste, ei spera sa traiasca implinirea visului. Si, desigur, spera sa-i ajute economia in criza, ce se dovedeste a fi o succesiune de fenomene complexe, a caror dinamica nu este deloc lineara. Se mai inchid companii, mai cresc salarii fara suportul productivitatii muncii, mai sunt preturi administrate care urca peste media inflatiei. Numai ca, desi economia suporta criza, multe piete functioneaza, asa ca se reduce numarul supracapacitatilor de productie nefolosite sau prost folosite; se restrang structurile de cost supraincarcate; continua reducerea personalului supraponderal, care in intreprinderi afecteaza productivitatea muncii, iar in institutii contribuie la cresterea deficitului bugetar. Cursul leului scapa, in acest fel, de o serie de presiuni.
Alaturi de inflatie, sunt inca multi indicatori care influenteaza cursul. Daca unii dintre ei se imbunatatesc - si avem sperante in acest sens -, atunci nu avem de ce sa ne temem de o destabilizare a pietei valutare. Impotriva celorlalti insa, care nu se imbunatatesc, cursul flotant e o arma eficienta.
Daca BNR ar fi mizat pe un curs fix, viata i-ar fi fost mai usoara. Faptul e cunoscut de multa vreme. Inca dupa suprimarea convertibilitatii dolarului in aur, in 1971, cand monedele statelor dezvoltate au parasit fixismul traditional si au acceptat cursurile flotante. A fost o constrangere dureroasa. Nimeni nu a renuntat de bunavoie la patul caldut oferit de cursurile fixe. Flotarea monedelor constituia unica sansa de aparare in momentul in care deficitele persistente ale balantei de plati si miscarile de capitaluri provocau perturbari in economie.
Viata la inaltimea cursurilor flotante s-a dovedit a fi grea. Dar sigura. Intre confort si siguranta, BNR a ales siguranta. Asa ca nici nu ia in seama, in prezent, vocile care cer sa ne intoarcem la cursul fix.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Wed, 04 Feb 2009 11:38:04 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/7/cursul-leueuro-continua-sa-ne-enerveze/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Irlanda va investi 8 miliarde euro in cele mai mari banci nationale]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/6/irlanda-va-investi-8-miliarde-euro-in-cele-mai-mari-banci-nationale/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Guvernul irlandez vrea sa injecteze 8 miliarde euro (10,3 miliarde dolari) in cele mai mari banci ale tarii, precum si sa absoarba o parte din creditele neperfomante ale celor doua insitutii, a spus o persoana apropiata situatiei, citata de Reuters.

Planul de recapitalizare, ce ar putea fi anuntat in cursul saptamanii, dubleaza suma initiala ce urma sa fie investita in Allied Irish Banks (AIB) si Bank of Ireland.

Ministrul de finante, precum si reprezentantii AIB si Bank of Ireland au refuzat sa comenteze. Banii ar urma sa fie impartiti egal intre cele doua banci, conform aceleiasi surse.

In decembrie, guvernul a anuntat ca va injecta cate doua milioane de euro in fiecare banca, prin cumpararea de actiuni preferentiale, ceea ce acorda guvernului dreptul de a se implica in "chestiunile importante".

Irlanda a fost una dintre primele tari care au reactionat la criza creditelor, cu garantii pe doi ani pentru active bancare de 440 miliarde euro (583,7 miliarde dolari), dar nu a salvat si nici nu a nationalizat vreo banca.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Tue, 03 Feb 2009 08:03:33 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/6/irlanda-va-investi-8-miliarde-euro-in-cele-mai-mari-banci-nationale/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Mai multe tari europene vor sa creeze banci neperformante]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/5/mai-multe-tari-europene-vor-sa-creeze-banci-neperformante/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Marea Britanie, Olanda si Germania analizeaza crearea de "banci neperformante" care sa preia activele toxice si multe tari europene vor urma acest exemplu, in incercarea de sprijinire a pietelor financiare, a spus comisarul european pentru afaceri economice, Joaquin Almunia, citat de Reuters.

Imprumuturile interbancare au fost oprite din cauza temerilor legate de activele toxice, iar increderea va reveni numai dupa ce aceste instrumente nelichide vor fi eliminate din bilanturile contabile ale acestor banci, a declarat Almunia in cadrul unui seminar.

"Autoritatile engleze, olandeze si germane discuta aceasta problema, care va fi, probabil, discutata de noi toti, la nivelul Comisiei Europene, pentru a nu exista neintelegeri", a mai spus Almunia.

Guvernele dezbat daca vor folosi banii contribuabililor pentru a cumpara astfel de active sau daca vor lasa bancile sa utilizeze propriile institutii. Cea mai mare problema este modul in care se vor stabili preturile unor fonduri ce nu au nicio valoare pe pietele financiare, a explicat Almunia.

Germania ar putea permite creditorilor sa puna bazele propriilor "banci neperformante", fara a transfera greutatile asupra contribuabililor, a declarat vineri pentru Reuters un oficial german.

Almunia a spus ca banii contribuabililor ar putea fi folositi pentru bancile neperformante, insa trebuie sa existe siguranta ca acestea vor functiona corespunzator.

"Contribuabilii au oferit deja prea multi bani si nu mai pot da altii fara transparenta si fara conditii stricte legate de preturi si de management", a spus Almunia.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Tue, 03 Feb 2009 08:02:06 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/5/mai-multe-tari-europene-vor-sa-creeze-banci-neperformante/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Bankster]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/4/bankster/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Pare că a venit momentul să resuscităm "americanizarea" anilor '30. Americanii se descurcă binişor când vine vorba de inventat cuvinte care să umple golurile limbii engleze. Spre exemplu, cuvântul "gangster" şi-a conturat definiţia în jurul anilor 1896, potrivit dicţionarului Oxford. Unul dintre derivatele recente ale lui "gangster" este "bankster", un bancher convertit într-un mafiot.

Cuvântul a fost inventat de un imigrant american, un avocat născut în Sicilia, pe nume Ferdinand Pecora. Era consilierul-şef al Comitetului Bancar al Senatului american, înfiinţată în anii '30 pentru a examina originile Crahului 1929.

A dezvăluit destul de multe informaţii în ceea ce priveşte practicile de pe Wall Street pe care profesorul de la Harvard Willian Z. Ripley le-a condamnat în 1928.

Profesorul a încercat, în zadar, să îl avertizeze pe preşedintele Calvin Coolidge că Wall Street-ul e plin de bombe pe cale să explodeze.

Spre nemulţumirea celor din jur, Pecora l-a identificat pe Coolidge, pe atunci preşedinte în exerciţiu, ca fiind unul dintre cei implicaţi în neregulile de pe Wall Street.

Preşedintele JP Morgan se afla pe o lista a "preferaţilor", prin care prietenilor influenţi ai băncii li se dădea şansa de a cumpăra pachete de acţiuni la jumătate de preţ.

Astăzi, termenul de bankster se potriveşte unor persoane precum Bernard Madoff, a cărui schemă Ponzi l-a făcut să piardă 50 de miliarde de dolari. Nu ai lui, ai investitorilor.

Totuşi, sunt puţine cuvinte care pot descrie nebunia financiară de pe Wall Street.

Banksterul de la conducerea Merryll Lynch

Banca Merryll Lynch, condusă de John Thain, a avut atât de multe zerouri pe balanţă încât trebuia lichidată în decembrie. Merryll Lynch s-a salvat de la faliment în urma fuziunii cu Bank of America.

Mariajul a fost unul rapid, din moment ce Bank of America a fost obligată să ia cu împrumut miliarde de la guvern, când a aflat că Merryll Lynch datora alte 15 miliarde de dolari.

În decembrie, pe când se afla la conducerea grupului bancar, Thain a cheltuit 4 miliarde de dolari pe bonusuri acordate staffului. Un fleac faţă de măsurile costisitoare de pe Wall Street. În 2007, Thain însuşi, a primit 83 de milioane de dolari.

Acum o săptămână, însă, Charles Gasparino de la CNBC a dezvăluit că, în timp ce, Thain era ocupat cu reducerea costurilor, cheltuia, totuşi, 1.1 milioane de dolari pentru decorarea biroului său. Printre achiziţii se numără un covor de 86.000 de dolari şi o comodă de 35.000 de dolari.

Nemulţumirea oamenilor faţă de lăcomia de care mai marii de pe Wall Street dădea dovadă era în creştere. Acum se vehiculează că 10 mari bănci care au primit 148 de miliarde de dolari de la stat pentru a-şi putea acoperi creditele au achitat, de fapt, doar 46 de miliarde de dolari.

Thain e de-acum istorie. A demisionat. Bank of America, în schimb, cea mai mare din Statele Unite, poate din lume, se află, acum, pe lista instituţiilor de credit în prag de naţionalizare.

Rămâne de văzut, acum, dacă reputaţia bancherilor va fi restaurată cu timpul.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Tue, 03 Feb 2009 07:59:40 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/4/bankster/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Credite ipotecare: dobanzi in crestere]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/3/credite-ipotecare-dobanzi-in-crestere/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[ING Bank, Emporiki Bank, Alpha Bank, Bancpost şi MKB Romexterra au decis să treacă la o nouă majorare de costuri pentru creditele ipotecare. Primele două au operat majorări de dobândă de până la 2% pentru împrumuturile în lei, iar celelalte trei au adăugat peste 1,5% la dobânzile pentru creditele în euro. Alpha Bank a majorat dobânda la creditul Alpha Housing în euro prin creşterea marjei băncii.

Astfel, dobânda a ajuns la 10,21% pe an de la un precedent de 8,54% pe an. ING Bank a operat modificări pentru toate creditele de locuinţă noi denominate în monedă naţională. Astfel, creditul Avantaj Plus are acum o dobândă de 14,5%, mai mare cu 2%. Acelaşi procent a fost adăugat şi la dobânda pentru varianta Avantaj Plus Standard, care a ajuns la 18%, în timp ce dobânda la creditul cu avans redus este de 15%, în creştere cu 0,5%.

Emporiki Bank a modificat dobânda pentru creditul de locuinţă în lei de la 20% pe an la 20,7% pe an. Bancpost a adăugat aproape un punct la dobânda pentru creditul ipotecar în euro şi a dus-o la 9,9% pe an, în timp ce Romexterra Bank are acum o dobândă de 11,6% pentru împrumutul de locuinţă în monedă europeană, marcând o creştere de peste 3 puncte procentuale. Banca Naţională a României a decis recent să amendeze regulamentul de creditare în sensul separării creditului garantat de cel negarantat. Astfel, BNR dă posibilitatea băncilor comerciale să acorde credite potrivit propriilor norme.

Acest fapt ar putea conduce, teoretic, la creşterea creditului maxim şi implicit la deblocarea procesului de creditare. Cu toate acestea, până acum un număr redus de bănci şi-au arătat disponibilitatea de a reface propriile norme. Mai mult, prin majorările de dobândă, unele instituţii de credit arată că nu sunt dispuse să trimită propunerile către Banca Naţională. Menţionăm că, dintre instituţiile de credit menţionate mai sus, ING Bank nu este obligată să se supună normelor BNR, fiind înregistrată ca sucursală directă a băncii-mamă din Olanda.

Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt două dintre băncile care au operat şi modificări în jos la dobânzi. Acest lucru se întâmplă însă după ce prima dintre ele a scumpit creditele de locuinţă noi, iar cea de-a doua pe cele de nevoi personale existente deja în portofoliu. După ce a adăugat până la 2,5 puncte procentuale la dobânzile pentru creditele Happy End în lei şi pâna la 1% la dobânda pentru euro şi franci, Piraeus Bank a diminuat dobânzile pentru creditele de locuinţă noi, însă doar ca urmare a evoluţiilor dobânzilor medii ROBOR şi EURIBOR. Astfel, dobânda la lei a scăzut cu până la 1,5%, iar cea la euro cu pâna la 1,35%. Alpha Bank, pe de altă parte, a decis să taie din ratele la creditele vechi prin diminuarea dobânzilor. Măsura vizează atât creditele de locuinţă, cât şi cele de nevoi personale.]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Tue, 03 Feb 2009 07:57:06 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/3/credite-ipotecare-dobanzi-in-crestere/new/posts/</guid>
		</item>
		<item>
			<title><![CDATA[Brokeri şi bancheri români luptă să ajungă şoferi în străinătate]]></title>
			<link>http://www.refinantare.com/forum/topic/2/brokeri-i-bancheri-romani-lupta-sa-ajunga-oferi-in-strainatate/new/posts/</link>
			<description><![CDATA[[quote]Angajaţii români spun că resimt tot mai mult nesiguranţa locului de muncă, 75 la sută dintre aceştia aplicând deja pentru un job în străinătate, deşi numărul ofertelor externe a scăzut considerabil în ultimele luni. În luna ianuarie s-au găsit numai locuri de muncă pentru şoferi de taxi în Anglia, chelneri şi menajere pe vase de croazieră sau în Grecia. Cei mai mulţi aplicanţi au fost românii care au avut un job sigur şi bine plătit la firme de brokeraj, bănci sau pe piaţa de transport şi distribuţie. Datele au fost centralizate de Transylvania Jobs, societate care oferă consultanţă şi analizează mişcările de pe piaţa forţei de muncă.

„Un caz recent este al unui angajat care câştiga 3.500 euro pe lună la o companie din Târgu Mureş. Rămas fără job, a cerut 1.000 - 1.200 euro pe lună, acceptând să meargă într-o altă ţară şi să lucreze într-un alt domeniu. Ne-a spus că are de plătit rate la bancă, în ţară nu a găsit nimic, nici la companii din alte oraşe decât cel de reşedinţă. Oamenii ajung să realizeze că situaţia este destul de dificilă. În ianuarie 2009 am înregistrat cu 120%  mai mulţi aplicanţi pentru locuri de muncă în străinătate, comparativ cu ianuarie 2008. Pentru aceste posturi aplicau de obicei persoane cu experienţă în domeniile respective, acum avem solicitanţi supracalificaţi. Din cauza numărului mare de cereri, competiţia este din ce în ce mai grea, iar  pretenţiile legate de salariu şi condiţiile oferite au scăzut foarte mult”, a explicat Călin Ştefănescu, managing director al societăţii care a făcut studiul.

Eleganţa - criteriu de selecţie primordial pentru postul de şofer

Ştefănescu spune că din cel mai recent grup de români „exportaţi” pentru taximetrie în Anglia aproape jumătate erau foşti brokeri sau consultanţi la bancă. Englezii sunt încântaţi de noii angajaţi pentru că au studii superioare şi educaţie aleasă, iar asta se vede în comportamentul lor faţă de clienţi şi şefi. „Eleganţa este una din principalele cerinţe ale angajatorului. Cei care au lucrat 8-10 ore pe zi într-un birou, au avut maşină şi telefon plătite de companie, precum şi numeroase alte avantaje îşi dau seama că nu au de ales. Faptul că sunt supracalificaţi i-a determinat pe angajatorii englezi să crească exigenţele. Spun că au de unde alege”, explică Ştefănescu.

Pentru a ajunge şofer de taxi în Anglia, aplicanţii trebuie să aibă peste 25 de ani, permis de conducere de peste doi ani, să cunoască bine limba engleză şi să aibă autorizare PF (persoană fizică), fapt care îi şi scuteşte de plata taxelor în primii doi ani. Angajatorul achită biletul de avion, asigurarea şi obţinerea autorizaţiei. Săptămânal se fac încasări de circa 1.000 lire, din care jumătate îi rămân angajatului după ce îşi plăteşte comisionul la companie, întreţinere şi chirie, ceea ce înseamnă că poate rămâne cu 2.000 lire pe lună.

Românii sunt obişnuiţi să cheltuiască tot ce câştigă

„Se pot face economii, dar din păcate majoritatea cheltuie tot ce câştigă. Ştiu de cineva care nu a lucrat jumătate de an în România şi din primii bani câştigaţi în Anglia şi-a luat un parfum de 200 lire. De partea cealaltă  e un român care munceşte pe taxi de vreo doi ani, a câştigat în medie 3.000 lire pe lună, pentru că a lucrat şi orele suplimentare până la limita legală, nu a mers în concediu, a economisit tot”, spune Călin Ştefănescu.
Englezii au o parte de taximetrie pentru femei, până acum fiind plecate doar vreo 10 românce pe acest post. Politica este ca în astfel de taxiuri să fie transportate numai femei. Pentru ambele categorii, aplicanţii români sunt instruiţi în ţară, învaţă harta zonei, cu străzi şi toate rutele posibile, după care dau un test. Numai cei care trec examenul ajung în Anglia, acolo unde încep cu o altă rundă de cursuri înainte de a intra pe post.[/quote]]]></description>
			<author><![CDATA[dummy@example.com (NewsHogg)]]></author>
			<pubDate>Mon, 02 Feb 2009 11:45:28 +0000</pubDate>
			<guid>http://www.refinantare.com/forum/topic/2/brokeri-i-bancheri-romani-lupta-sa-ajunga-oferi-in-strainatate/new/posts/</guid>
		</item>
	</channel>
</rss>
