Evoluţia leului este supusă unor presiuni "enorme" din partea unor speculatori atât din România, cât şi din afara ţării, care doresc o evoluţie nefavorabilă a monedei naţionale, a declarat preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu.

"Marea dilemă a exportatorilor este ce se va întâmpla cu cursul valutar în 2011. Sunt presiuni enorme din partea unor speculatori interni şi externi, care îşi doresc o evoluţie nefavorabilă a cursului de schimb, adică pe care nici Banca Naţională a României (BNR) să nu o mai stăpânească", a afirmat Ionescu luni, la lansarea în dezbatare publică a strategiei de export a României în perioada 2010-2014.

Strategia are ca obiective promovarea firmelor inovative, explorarea de noi pieţe internaţionale, consolidarea colaborării instituţionale sau iniţiative în în proiecte care să facă obiectul "unei abordări multianuale din perspective managementului proiectelor".

Principalele sectoare care vor fi promovate prin această strategie sunt turismul, IT, agricultura şi producţia de maşini şi echipamente.

Ionescu a adăugat că ANEIR are promisiunea BNR de a fi alături de firmele care vând produsele pe pieţe externe şi de asigura stabilitatea cursului de achimb, "care va da curaj exportatorilor să semneze contracte pe 2011".

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că banca centrală consideră că nu există motive pentru o instabilitate a cursului de schimb valutar în 2011.

"Nu vedem motive pentru care el nu ar fi în continuare stabil", a afirmat Isărescu, arătând că deficitul extern "extrem de mare", de 12 - 14% din PIB în 2007 şi 2008 a coborât la 4-6% din PIB, un nivel sustenabil.

Cursul valutar a variat în acest an de la 4,2265 lei/euro în prima şedinţă la un minim de 4,0653 lei/euro atins în a doua parte a lunii martie, iar cea mai recentă rată de referinţă anunţată de BNR se plasează la 4,2931 lei/euro.

Rata de schimb a urcat până la maximul record de 4,3688 lei/euro la sfârşitul lunii iunie, după ce Guvernul a anunţat implementarea unor noi măsuri de austeritate, inclusiv reducerea salariilor din sectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%.

Mediafax

Economistul spaniol crede că de recesiunea începută în 2008 nu sunt responsabili bancherii lacomi și că nu putem vorbi despre un eșec al piețelor.

"Bineînțeles, piața nestingherită, cu ordinea sa spontană, nu este responsabilă pentru situația de acum. Una dintre consecințele tipice ale tuturor recesiunilor trecute și bineînțeles și a acesteia este aceea că foarte mulți oameni dau vine pe piață și cred cu tărie că este vorba de un eșec al piețelor ce necesită mai multă intervenție guvernamentală.

Piața este un proces care reacționează spontan la agresiunea monetară din anii bulelor financiare, ce au constat într-o expansiune uriașă a creditului, care nu numai că a fost permisă de băncile centrale, ci chiar orchestrată și condusă de acestea. Băncile centrale sunt singurele instituții cu adevărat responsabile pentru toate suferințele cauzate de criza și recesiunea care afectează lumea".

Monopolul băncilor centrale și faptul că acestea dictează politica monetară îi aduce lui de Soto sentimentul că țările cu piețe libere trăiesc sub economii planificate, de tip socialist.

Băncile centrale au și sarcinile contradictorii de a controla inflația și de a injecta lichiditate în piață, astfel încât sistemul să nu se prăbușească. De asemenea, spune spaniolul, există și situațiile absurde create de isteria financiară, de genul celeia în care FED salvează de la faliment pe Bear Stearns, Fannie Mae, Freddie Mac, City Group ori AIG și ziua următoare lasă să se prăbușească Lehman Bothers sub pretextul de a da o lecție.

Dacă lumea ar renunța la sistemul rezervelor fracționare și ar condiționa creditul de acoperirea 100% cu depozite, atunci "o prioritate ar fi eliminarea băncilor centrale, ce ar deveni nenecesare și chiar dăunătoare, în condițiile în care insistă să se comporte ca agenții de planificare financiară". Dacă facem asta, și ne  întoarcem la etalonul aur, sistemul financiar-economic s-ar îmbunătăți semnificativ.

Altfel, spune de Soto, utilizând reforme slabe de genul Basel II și III, ce nu tratează decât simptomele problemei, riscăm să cădem într-o nouă recesiune.

S-au dus vremurile in care absolventii fara pic de experienta cereau la angajare peste 500 de euro, plus masina, telefon sau laptop. In ziua de astazi, daca sunt norocosi sa-si gaseasca un loc de munca, salariul porneste de la 200-300 de euro, urmand sa depaseasca cei 500 de euro dupa cativa ani de experienta. Iar daca jobul nu este intr-o companie multinationala, sau in Capitala si zonele limitrofe, castigurile scad direct proportional.

In Romania, la ora actuala, putini sunt cei care mai ajung la un salariu lunar de 1.000 de euro chiar din primii ani de la intrarea in campul muncii.

Ceea ce pentru strainatate reprezinta un castig relativ mic, pentru Romania este un salariu pe care il castigi doar dupa ani de munca si de experianta in spate.
Sa luam de exemplu, meseria de inginer constructor, specializare foarte cautata in strainatate, unde se pot castiga chiar si 5.000 de euro pe luna.

La noi, doar cu o experianta de 5-10 ani, un inginer constructor poate depasi 900 de euro, si asta in Bucuresti. Si inginerii din Timisoara o duc bine, media salariala pentru aceasta calificare, cu aceeasi experianta atingand 1.000 de euro.

Nu la fel de norocosi sunt cei care abia ies de pe bancile scolii, salariile pentru un tanar cu maximum un an de experienta variind intre 300 si 400 de euro, in functie de zona.

Reprezentantii de vanzari, meserie destul de cautata in ultima perioada pe piata muncii, nu mai ofera nici pe departe satisfactiile materiale din urma cu 3-4 ani, cand cuvantul de ordine era dezvoltare pe toate planurile.

In general, castigurile lunare se invart intre 275 si 300 de euro, pentru cei fara experienta, si ajung sa depaseasca 500 de euro, pentru cei care practica aceasta meserie de cel putin 5 ani.

Cei care si-au ales domeniul IT ca profesie sunt mai norocosi, aici castigurile medii placand de la 400-600 de euro, pentru incepatori, si depasind 1.000 de euro, pentru cei mai vechi in bransa.

Potirvit specialistilor in resurse umane, salariul unui incepator cu studii superioare porneste, in prezent, de la 300-400 de euro, in functie de profesie. De exemplu, economistii pot castiga in primul an de la angajare in jur de 300 de euro, in banci si in IT, salariile de start pleaca de la 400 de euro, iar in servicii, poti pleca de la 300 de euro si poti ajunge la 600, abia dupa cativa ani buni de experienta in campul muncii.

In ceea ce priveste salariile pe regiuni, Comisia Nationala de Prognoza indica faptul ca in Bucuresti, Ilfov si zonele limitrofe, media salariala depaseste 350 de euro, luandu-se in considerare toate salariile din economie. Daca nu esti norocos si nu stai in Capitala, judetele Cluj, Prahova, Iasi, Bacau, Galati, Timis si Sibiu ii urmeaza Bucurestiului, cu o medie salariala care depaseste 300 de euro.

In schimb, nordul si nord-estul tarii, respectiv Moldova si Maramuresul, sunt zonele in care se castiga cele mai mici salarii, cu o medie de peste 200 de euro.

InCont

Fostul ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, spune, cu ocazia unui interviu acordat unui post de televiziune, că premierul Emil Boc are o înţelegere limitată pentru perioada de criză prin care trece România.

De asemenea, Vlădescu consideră că TVA-ul nu mai poate reveni la nivelul de 19 la sută, indiferent de partidul sau alianţa care va veni la conducerea ţării.

"Din câte ştiu eu, preşedintele Traian Băsescu m-a susţinut pentru a rămâne în Guvern. Ceea ce nu a funcţionat a fost relaţia mea cu primul-ministru", spune Vlădescu în emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.

Sebastian Vlădescu a spus ca a avut divergenţe cu premierul Emil Boc la numeroase capitole, printre care "necesitatea ajustării cheltuielilor" şi "lărgirea bazei de impozitare". Fostul ministru consideră că aceste divergenţe se desprind din lipsurile de pregătire ale premierului României.

"În ceea ce priveşte capacitatea lui Emil Boc de a înţelege complexitatea economiei româneşti, dificultăţile ei, într-un an de criză cred că există o limită care e generată de pregătirea domniei sale, de faptul că a fost nevoit să preia economia romanească într-un moment de criză. Vorbesc despre o înţelegere limitată într-o perioadă de criză", a mai declarat Vlădescu.

Agerpres